Black Scenery

Am si eu un fic mai vechi si ma gandeam sa postez aici un capitol ^^ iar daca va place cumva ( nu prea cred ^^) voi posta si restul





Capitolul 1: Evil Roses
Era o zi plictisitoare de noiembrie, afara razele soarelui cadeau pe pamantul inghetat iar vantul subtire si iute batea cu putere in geamul din camera fetei.
Misa statea intinsa pe pat si fixa de cateva ore un punct alb pe tavanul ei de culoarea cerului. Avea parul argintiu, lung care era ravasit pe fata ei alba, ochii i erau rosii precum sangele care erau acum inundati de niste lacrimi, lacrimi de disperare si poate, de frica.Isi amintea ce se intamplase...

Cu cateva ore inainte...
-Misaaa!! Haide coboara pentru ca deja intarzii la scoala.
-Bine mama vin imediat.
Pasi fetei se auzeau repede pe scarile din casa...
-Mama am sa vin mai tarziu astazi pentru ca va trebui s stau cu o ora mai mult.Astazi ne vor da rzultatele de la examenele semestriale.
-Bine Misa...abia astept sa vad ce ai mai facut anul acesta.
Fata se ridica incet de pe scaun, isi lua geanta de pe masa si iesi pe usa fara sa mai zica nimic.

La scoala...
Ajunsa in clasa, intra incet isi aseza geanta pe a-3-a banca de pe randul de la geam unde era locul ei si se aseza pe scaun.Era plictisita ca deobicei...
Se uita in jurul ei si vedea doar niste persoane ciudate care pareau sa se distreze uitand de realitatea si de faptele care se intampla in fiecare zi si care practic vor distruge lumea...
Profesorul intra in clasa:
-Buna-ziua!luati loc va rog si deschideti cartea la pagina 37 va voi citi eu textul si apoi veti raspunde la intrebari
Misa statea in liniste privind cartea si desenand ceva in coltul de jos al pagini.
-Amane Misa imi poti traduce te rog fraza de la textul de mai sus in engleza.
Fata se inrosi putin apoi se ridica in picioare, isi lua cartea in mana si incepu sa citeasca...
-„Toate visele sunt reale dar oameni trebuie sa invete sa nu mai stea mereu in jurul unei masti pe care o poarta in fiecare zi pentru a ascunde adevarata personalitate” se traduce astfel „All dreams are real but people should learn to not always sit around a masks that you wear every day to hide the true personality”
-Foarte bine Misa...stai jos!! Spuse profesorul.
Misa se aseza jos si inceu sa priveasca plictisita pe fereastra de langa ea.Dintr-o data observa un bilet care cazu usor aruncat de sus pe betonul de langa scoala..

Orele se terminasera cu mare greutate iar Misa porni spre casa.Se opri din drum in dreptul acelei bucati de hartie, o ridica si citise ce scrie pe ea „The real note is here” iar apoi isi indrepta usor privirea jos si gasi o hartie mai mare de aceasta data de culoare neagra pe care scria ca un fel de ritual...o lua cu ea si porni spre casa....
Pe durm asculta plictisita oarecum discutiile oamenilor din jurul ei si se grabi sa ajunga cat mai repede acasa.Parul i statea ravasit lipit de fata din cauza vantului subtire care batea cu putere si a sropilor repezi si reci de ploaie care cadeau pe fata fetei.

Acasa...
Intra in camera incet si se indreta sper birou.Lua loc incet pe scaun si isi scoase hartia din geanta incercand sa afle ce este scris acolo.
Dupa mai multe incercari reusi doar sa gaseasca acolo un nume de carte dupa cum parea „Black Scenery” si o adresa „Evil Roses nr 13 A” era o adresa care era chiar in orasul ei intr-o zona cam parasita la marginea orasului unde nu prea ar trbui sa umbli de una singura. Fata incepea sa devina oarecum nelinistita si un sentiment de frica i cuprinse tot corpul...aceasta se ridica de pe scaun si se tranti oarecum pe patul moale invelit cu un asternut de un alb impresionant...

Statea in aceiasi pozitie de ceva vreme jucandu-se cu o suvita din parul pentru a-si ascunde sentimentul de frica si neliniste si gandindu-se la acel bilet care o indrepta spre o locatie putin sinistra. Oare trebuia sa mearga sau nu?, De ce tocmai ea? Toate aceste intrebari se invarteau cu repeziciune in mintea fetei facand-o sa devina usor derutata.
Nu putea sau mai bine zis nu vroia ca parinti ei sa afle acest lucru asa ca cel mai bine ar fi fost sa mearga de una singura acolo chiar in acest moment chiar daca se inoptase deja...
Isi lua repede pe ea o pereche de blugi albastru inchis apoi un tricou negru si pe deasupra geaca de aceiasi culoare....lua foaia de pe masa o baga cu grija in ceanta si comora incet scarile .
-Mama nu ma astepta pentru ca merg sa dorm astazi la Yami!!
-Bine misa dar ai grija cu mergi pentru ca sa inserat deja si este destul de intuneric pe aceste stradute laturalnice.
-Voi avea grija, Promit!! Spuse Misa incet iesind pe usa afara.

~Va urma ~

Incepe sa ma atace,misterii si horror este genul meu,am citit prima parte si deja imi place!Astept continuarea!

Uite si next-ul ^^

Capitolul 2 :Prepar to Reborn
Misa iesi usor inchizand usa bine dupa ea, afara era foarte frig si se simteau inca stropi grei si reci de ploaie care cadeau repede pe pamantul din fata casei.
Misa porni incet pe straduta care ducea pe langa casa ei si urca usor dealul de acolo incet sub razele luni care straluceau puternic si i luminau fata si parul umed de picaturile ploii.
Isi scoase telefonul din buzunar si se uita cat este ceasul, era ora 23:30 era foarte tarziu si nimeni nu mai era pe strada la acea ora.
Se indrepta usor sper acel loc de pe hartia primita cu acteva ore inainte la scoala, stia ca nu mai avea mult de mers ca 20 de minute si ajungea acolo.Cu cat se apropia mai mult de locul stabilit cu atat se facea mai intuneric si luminile felinarelor de la marginea drumurilor dispareau, tot ce mai lumina in jurul ei era lumina luni usor albastruie care cadea pe fata fetei.O stare usor de spaima i invada corpul si o facea sa se miste din ce in ce mai incet cu cat se apropia mai mult cu atat acea stare se accentua mai tare.Era deja ora 23:50 si Misa ajunse pe strada Evil Roses aproape de numarul 13....era plin de harti si cartoane pe strada iar lumina nu se vedea mai deloc...era doar un felinar cu o lumina usor albastruie care accentua sentimentul straniu al acelui loc.Misa se opri in dreptul acelui felinar incercand cu lumina lui sa vada unde ar putea fi numarul 13 A....privea in jur si gasi numarul 12 apoi 13 dar din pacate era B nu A....alegra usor pana la usa acelui magazin.Era un magazin vechi de papusi, se apleca usor peste usa si aceasta scartai puterni iar apoi se deschise, Misa usor speriata intra inuntru incercant sa aprina lumina de undeva.Pasea usor pe podeaua care scartaia in urma ei si se apropie de o masa....erau o multime de papusi acolo si penru a vedea mai bine isi scoase telefonul ca sa faca lumina cu el.Atunci observa ca nu mai are semnal la telefon, cea ce era tare ciudat pentru ca inainte cu cateva minute de a intra in acea incapere avea semnal....era din ce in ce mai ciudat pentru ca , cand dori sa deschida a doua-a oara clapeta telefonului aceasta nu avea culoarea obisnuita si emana in jurul ei o lumina rosiatica iar din imaginea de dinainte intelegandu-se doar ora 23:59.Iesi afara repede lovind cu putere usa in urma ei. De langa acea incapere aparu o alta care pana acum ceva vreme nu era acolo...era camera cu numaru 13 si de aceasta data 13 A.....fata isi scoase telefonul din buzunar sa vada dca aici are semnal, se uita cu atentie si vazu ca este ora 24:00. Se apropie cu un usor sentiment de spaima si neliniste de usa de la noua incapere si apasa usor pe clanata, aceasta se deschise si fata intra usor inauntru putin speriata. Era o camera mare, o lumina albastruie spre alb lumina incaperea facand-o sa para usor sinistra, langa usa era un birou mare de culoare inchisa pe care se vedea aceiasi hartie pe care o gasise si ea inainte apoi in fata ei era o canapea rosie si in spate un dulap mare de culoarea biroului, era doarte frumoasa incaperea si avea un puternic miros de trandafiri.La scurt timp o voce inceata se auzi din spatele camerei:
-Stiam ca vei veni!!
Fata tresari speriata la auzirea acestei voci cam sinistre si se indrepta cu pasi marunti spre locul de unde se auiz aceasta.
-Dar nu inteleg, de ce sunt eu aici? Intreba oarecum nedumerita Misa uitand de frica ei.
-Nu mai pune intrebari si intra !! se auzi din intuneric acea voce
Misa intra incet in incapere fara sa vada de unde vine acea voce sinistra...
-Stai jos !! spuse acea persoana
-Bine si acum imi spui cine esti si ce caut eu aici !! spuse Misa incercand sa isi faca putin curaj.
Din intuneric aparu o umbra inalta cu o fata infricosatoare cu o piele foarte alba, un un zambet oarecum malefic niste ochii mici si rosii...
-Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaw!! Striga Misa si cazu de pe scaun lovindu-se la cap si ramanand inconstienta la pamant.
-Of perfect asta imi mai lipsea acum. Spuse usor indignat aceasta persoana
Se apropie usor de Misa, o ridica incet si o aseza pe canapeaua din prima incapere, acea canapea rosie o lasa acolo sa doarma cu candul ca atunci cand se va trezi i va explica totul.
In timineata urmatoare...
Razele de soare portocalii ale rasaritului au intrat in camera in care dormea Misa si i s-au asezat pe chipul ei usor ravasit de parul in dezordine care i acoperea fata...razele de soare putin indiscrete o trezisera pe Misa care sari de pe canapea usor speriata nestiind ce s-a intamplat si de ce se afla aici.
Se indrepta usor sper camera din spate incercand sa gaseasca pe cineva care sa i explice totul.Ajunse in fata usi, aceasta era inchisa, batu incet iar apoi o deschise cand....
-Awwwwww......cin...cinneee....cine esti? Intreba Misa cuprinsa de frica la vederea acelei persoane.
-Sunt Rem un shinigami!! Raspunse acesta calm.
-Shinigami....eh acesta este un zeu al mortii nu ?intreba Misa usor nedumerita
-Da !!
-Acum vreau sa stiu ce caut eu aici...
-Este simplu...ai gasit o hartie neagra pe care scria un fel de ritual din acre ai inteles doar adresa aceasat si un nume...ei bine acum ai ajuns aici.In fiecare boapte la ora 00:00 aceast casa este vizibila in rest nu se vede...tu ai intrat aici la ora 00:00. prin acel ritula de pe hartia gasita de tine poti omora o multime de persoan fara a te afla in preajma lor...ai nevoie doare de o imagine sau poza cu ei insa ritualul merge doar la ora 00:00 fix.
-Ce? Intreba Misa mai confuza decat la inceput
-Da vezi acea carte din biblioteca?
Si Rem arata sper o carte mare cu coperti negre pe care scria cu litere micute aurite „Black Scenery”
-Da o vad....si ce e cu ea?
-Ia acea carte si deschide-o la pagina 12.366 si citeste cu atenite acolo...
Misa lua cartea , o deschise la pagina respectiva si incepu sa citeasca :
„Cu acest ritual vei putea omora orice persoana fara a te afla in preajma ei, vei avea nevoie doar de o poza sau o imagine cu acea persona iar aceasta in 30 de scunde va muri.
Vei fi mereu insotita de shinigami-ul tau cel de la care ai aceasta hartie iar el dupa ce vei umple aceasta carete de la sfarsit te va trece pe o lista iar tu vei muri cedandu-i lui ultimi tai ani din viata”
-Ei bine ai citi? Intreba Rem
-Da.
-Si vei accepta acea carte ca fiind a ta?
Misa statu putin pe ganduri dar era inca sceptica in privinta acestei carti si a puterilor ei.
-Nu stiu ce sa zic, eu nu cred in puterea ei ! Raspunse Misa.
-Daca vrei o poti incerca...si vei vedea daca este reala sau nu.
-Ok
-Bun ai vreo persoana pe care ai vrea sa te razbuni?
Misa statu putin pe ganduri si isi aminti numele colegei ei de clasa Aki Akasaki acea fata care mereu o chinuie si nu o lasa sa faca ce vrea ea...mereu impunandu-i o taxa pentru a-i pastra secretul.
-Da Rem....ar fi vorba despre Aki Akasaki.
-Bine Misa...acum ia acest pix negru si scrie numele ei pe prima pagina a cartii...
Misa lua pixul si scrise incet numele A k i , A k a s a k i.
-Gata am terminat.
-Bine....asteapta 30 de secunde...si ai cumva numarul ei de telefon?
-Da. Raspunse Misa
-Atunci peste 30 de scunde sun-o pe numarul ei.
30 de secunde mai tarziu......
Misa forma incet numarul la telefonul ei si o suna pe Aki...
-Alo ! se auzi o voce speriata din cealalta parte a telefonului
- Hy sunt Misa ce mai faci?
-Buna Misa eu sunt mama lui Aki
-Buna-ziua...mi-o puteti da putin pe Aki la telefon.
-Imi pare rau dar nu este posibil!! Raspunse mama fetei incepand sa planga
-Dar ce s-a intamplat?
-Pai de dimineata am vorbit cu Aki iar acum cateva minute am plact jos ca i aduc un pahar cu apa si cand am ajuns am gasit-o moarta pe covor cu un semn pe mana dreapta. Spuse mama lui Aki plangand
-Imi pare rau....cred ca ar fi mai bien sa inchid acum
-Bine...la revedere
-La revedere doamna....
Misa se uita speriata la Rem..
-Rem ai avut dreptate....aceasta carte chiar functioneaza....
-Vezi Misa...acum ai incredere in ea?
-Da....dar mai am o nelamurire
-Spune
-Mama ei mi-a zis ca are un semn pe mana drepta...ce vrea sa insemne acest semn
-A da acest semn inseamna razbunarea implinita. raspunse Rem calm.
-Bine....
-Si vei accepta cartea?
-Pai cred ca da. Spuse Misa usor derutata.
-Bine hai sa mergem acum....ma gandesc ca trebuie sa ajungi si tu acasa.
-Da ai dreptate....
Si cei 2 iesira pe usa micuta indreptandu-se spre casa Misei avand cu ei cartea si acel pix...

Va urma~

Yay neee ^^
imi place mut povestea care suna....awwww~ foarte kawaii ^^''
succes si astept next-ul